O mica mostra de Trupa Verde
vineri, 2 octombrie 2009
duminică, 6 septembrie 2009
Tuta in M-tii Retezat (ep.1)
In sfarsit a venit si concediu asta. De vreo doua saptamani numai la el ma gandesc. De ce? Pentru ca urmeaza sa plec in muntii Retezat. O tura pe care o pregatesc de un an de zile. As fi vrut sa merg anu' trecut, dar cum m-am hotarat tarziu, nu s-a mai putut. Am strans o gasca de 6 camarazi cu care a atacat muntele. Membrii expeditiei au fost: eu, Anca, Coco, Dani, Zambi (Anca) si Adi. Durata expeditie a fost cam o saptamana, cuprinzand si concursul celor de la Hai-Hui.
Am placat sambata dimineata....devreme, cam pe la 7, inpachetati cu catel si purcel in doua masini, a mea si a lui Adi. Obiectivul era sa ajungem la cabana Pietrele.
Prima oprire am facut-o la Sibiu, la Carrefour, pentru a face ultimele cumparaturi. Daca tot eram aici am intrat si in magazinul de articole sportive, Harvis, de unde Anca si-a imbogatit garderopa cu un geaca galben si o pereche de papuci, iar Adi cu niste pantaloni.....parca.
De aici ne-am dus spre Hateg, via Sebes, iar la Hateg am oprit la rezervatia de zimbrii. E pentru prim oara cand vad cum arata zimbrii in realitate. Dar cum afara era cald si soare, am prins zimbrii tolaniti la umbra.
tarcul zimbrilor
zimbrii tolaniti la umbra
pauza de hidratare
la pozat....
pui de zimbru
Mai departe, plecand de la zimbrii, hotaram sa intram si pe la vechea cetate dacica si romana, Sarmisegetuza. Din pacate, zicea si ghidul de acolo, daca ar fi existat fonduri ar vrea sa reconstruiasca cetatea. Un proiect indraznet, dar nu imposibil. Ce a mai ramas de pe vremea lui Decebal si Traian se poate vedea in poze.
Terminam vizita de la Sarmisegetuza si mergem spre munte, dar la Ohaba de sub Piatra ratam intrarea spre cabana si uite asa ne trezim ca am ajuns in Petrosani. Adevarul este ca n-am vazut indicatorul de intrare in Ohaba. Asa ca luam harta, o studiem si ne intoarcem. Mai intrebam pe unul pe altul si intr-un final gasim intrarea. Si o luam incet, caci drumul este foarte rau pentru vreo 2-3 km, spre Nucsoara. La Nucsoara dam ultimele telefoane sa anuntam acasa ca suntem bine, caci mai departe semnalul este slab, sau mai bine zis nu este deloc.
la poalele Retezatului
urcand spre Pietrele
Ajungem la cabana Carnic, pana aici s-a putut merge cu masina. Lasam masinile si ne luam rucsaci in spate, si incercand sa ne obisnuim cu greutatea, mergem incet spre cabana Pietrele. Undeva pe la 9 jumate seara ajungem si noi. Acu' dilema, unde punem corturile, ca pe aici nu prea mai este loc. Gasim niste locuri, intindem corturile, mancam ceva si mergem la culcare cu moralul ridicat caci afara este senin, si speram sa avem maine vreme buna. Planul pentru a doua zi este sa urcam la lacul Bucura. Ce sa intamplat a doua zi, in episodul urmator.
Am placat sambata dimineata....devreme, cam pe la 7, inpachetati cu catel si purcel in doua masini, a mea si a lui Adi. Obiectivul era sa ajungem la cabana Pietrele.
Prima oprire am facut-o la Sibiu, la Carrefour, pentru a face ultimele cumparaturi. Daca tot eram aici am intrat si in magazinul de articole sportive, Harvis, de unde Anca si-a imbogatit garderopa cu un geaca galben si o pereche de papuci, iar Adi cu niste pantaloni.....parca.
De aici ne-am dus spre Hateg, via Sebes, iar la Hateg am oprit la rezervatia de zimbrii. E pentru prim oara cand vad cum arata zimbrii in realitate. Dar cum afara era cald si soare, am prins zimbrii tolaniti la umbra.
tarcul zimbrilor
zimbrii tolaniti la umbra
pauza de hidratare
la pozat....
pui de zimbru
Mai departe, plecand de la zimbrii, hotaram sa intram si pe la vechea cetate dacica si romana, Sarmisegetuza. Din pacate, zicea si ghidul de acolo, daca ar fi existat fonduri ar vrea sa reconstruiasca cetatea. Un proiect indraznet, dar nu imposibil. Ce a mai ramas de pe vremea lui Decebal si Traian se poate vedea in poze.
Terminam vizita de la Sarmisegetuza si mergem spre munte, dar la Ohaba de sub Piatra ratam intrarea spre cabana si uite asa ne trezim ca am ajuns in Petrosani. Adevarul este ca n-am vazut indicatorul de intrare in Ohaba. Asa ca luam harta, o studiem si ne intoarcem. Mai intrebam pe unul pe altul si intr-un final gasim intrarea. Si o luam incet, caci drumul este foarte rau pentru vreo 2-3 km, spre Nucsoara. La Nucsoara dam ultimele telefoane sa anuntam acasa ca suntem bine, caci mai departe semnalul este slab, sau mai bine zis nu este deloc.
la poalele Retezatului
urcand spre Pietrelemarți, 7 iulie 2009
Gala veteranilor alpinismului
Este sambata. In timp ce umblam prin Brasov sa-mi caut pantofi, ma suna Cristi de la Salvamont Zarnesti, sa ma intrebe daca nu merg duminica in "Prapastii" (Cheile Zarnestilor) la a 40 aniversare a serviciului Salvamont Zarnesti. Sunt cei care te dau jos de pe munte atunci cand dai de belea. Sti-ti voi: 0-salvamont numarul care te salveaza.....daca ai credit.
L-am sunat pe Shaq sa-l intreb daca vine si el. Zice ca da, dar sa-i dau desteptarea, ca are somnul greu. Si asa duminica am plecat la Zarnesti. Binenteles ca n-am ajuns de la inceput, dar am vazut ce era mai important.
Am ajuns in Prapastii, pe aici ne-asteptat de multa lume. Pe drumul ce leaga orasul de stanci este plin de masini, de abia am reusit sa gasesc un loc de parcare mai in fata. Noroc ca am masina mica. S-au adunat, cu mic cu mare, iubitori ai alpinismului, delegatii de la alte servicii Salvamont, precum si cei care vand sucuri, bere si mici. Unde se intampla ceva organizat, hop si ei.
Salvamontisti ne-au facut demonstratii de salvare, sa ne arate ca sunt foarte pregatiti pentru orice.
recuperare de pe stanca cu ajutorul elicopterului
coborarea de pe stanca folosind achia
A fost si demonstratia cu coborarea accidentatului folosind tiroliana si achia, dar aici n-am poze ca-ci card-ul meu de memorie a inceput sa dea niste rateuri. Poate o sa i-au niste poze de la Shaq sa le pun pe aici.
Au urmat demostratii de catarare pe stanca, incepand cu veteranii si terminand cu tinerele sperante, copii de 7 - 10 ani care se urcau pe stanca de parca asta ar fi facut toata viata. Stateam si ma uitam la ei si ma rodea invidia ca eu pana acum nu m-am catarat nici 4 m. Dar nu-i timpul pirdut ca mi-am facut rost de ham (donatie de la Dragos) si la iarna merg si eu la panou sa invat meserie. Dintre cei care au urcat, trebuie amintit domnul Traian Flucus, primul sef la Salvamanont Zarnesti, care la cei 80 de ani ai sai a demonstrat ca inca mai poate.
Traseul ales de organizatori a inclus:
un loc de odihna...
pauze de hidratare.....(mai sus cu vin si tuica)
"sa ma opresc sau nu ?"
cristi catarandu-se
prietenii mei de la salvamont, stand la asigurat
La sfarsit s-au acordat diplome si trofee onorifice pentru cei care au participat la eveniment.
Apropo de trofee, trebuie laudati si prietenii mei de la club (Floare de Colt), care in weekend-ul asta am luat locul 3 la general la etapa a-IV-a a campionatului FRTE.
L-am sunat pe Shaq sa-l intreb daca vine si el. Zice ca da, dar sa-i dau desteptarea, ca are somnul greu. Si asa duminica am plecat la Zarnesti. Binenteles ca n-am ajuns de la inceput, dar am vazut ce era mai important.Am ajuns in Prapastii, pe aici ne-asteptat de multa lume. Pe drumul ce leaga orasul de stanci este plin de masini, de abia am reusit sa gasesc un loc de parcare mai in fata. Noroc ca am masina mica. S-au adunat, cu mic cu mare, iubitori ai alpinismului, delegatii de la alte servicii Salvamont, precum si cei care vand sucuri, bere si mici. Unde se intampla ceva organizat, hop si ei.
Salvamontisti ne-au facut demonstratii de salvare, sa ne arate ca sunt foarte pregatiti pentru orice.
recuperare de pe stanca cu ajutorul elicopterului
coborarea de pe stanca folosind achiaAu urmat demostratii de catarare pe stanca, incepand cu veteranii si terminand cu tinerele sperante, copii de 7 - 10 ani care se urcau pe stanca de parca asta ar fi facut toata viata. Stateam si ma uitam la ei si ma rodea invidia ca eu pana acum nu m-am catarat nici 4 m. Dar nu-i timpul pirdut ca mi-am facut rost de ham (donatie de la Dragos) si la iarna merg si eu la panou sa invat meserie. Dintre cei care au urcat, trebuie amintit domnul Traian Flucus, primul sef la Salvamanont Zarnesti, care la cei 80 de ani ai sai a demonstrat ca inca mai poate.
Traseul ales de organizatori a inclus:
un loc de odihna...
pauze de hidratare.....(mai sus cu vin si tuica)
"sa ma opresc sau nu ?"
cristi catarandu-se
prietenii mei de la salvamont, stand la asigurat
La sfarsit s-au acordat diplome si trofee onorifice pentru cei care au participat la eveniment.Apropo de trofee, trebuie laudati si prietenii mei de la club (Floare de Colt), care in weekend-ul asta am luat locul 3 la general la etapa a-IV-a a campionatului FRTE.
duminică, 28 iunie 2009
La plimbare.....prin Galati
Si cum se anunta un weekend plin de soare si prelungit, adica de 3 zile, am plecat intr-o "scurta" plimbare, aproape 600 km dus-intors, pana la Galati la invitatia lor:
Lumi...
si Iulia.
M-am plimbat si eu prin oras, am fost pe celebra faleza, am trecut Dunarea cu bacu, unde am facut si un gratar, oricum timpul de vizitare a fost scurt. Practic am avut doar e zi de plimbare pentru ca am ajuns sambata dupamasa si am plecat luni dimineata.
...ce a mai ramas din istoria orasul
lumi la pozat corabii
noul comandant de pe corabie
restaurant plutitor.....au mancare buna acolo
statuie pe faleza Dunarii
cai pe malul Dunarii
cu el am trecut Dunarea......bacul
cu asa ceva ma-s plimba si eu
"Stelele sa-mi stea
Langa tampla mea
Sa auzi cum cade
Luna in cascade "
sa auzim numai de bine......
Lumi...
si Iulia.
...ce a mai ramas din istoria orasul
lumi la pozat corabii
noul comandant de pe corabie
restaurant plutitor.....au mancare buna acolo
statuie pe faleza Dunarii
cai pe malul Dunarii
cu el am trecut Dunarea......bacul
cu asa ceva ma-s plimba si eu
"Stelele sa-mi steaLanga tampla mea
Sa auzi cum cade
Luna in cascade "
sa auzim numai de bine......
luni, 25 mai 2009
luni, 30 martie 2009
Am spart gheata......
Am spart gheata la propriu, pentru ca am facut primul gratar pe anu' asta. Cum s-a incalzit un pic afara cum hop si noi la iarba verde, de fapt la peticile de iarba care au rasarit de sub zapada.
Sambata dimineata, cum deschid calculatorul si implicit messager-ul, hop Mihaela imi scrie daca vreau sa merg la un gratar, daca tot s-a aratat soarele afara. Binenteles ca am zis prezent. Acum trebuie sa mai astept sa vina Miha sa ma ia de acasa, de data asta am decis sa merg fara masina sa pot sa beau si eu un paharel.
Acum ca ne-am intalnit (au zis prezent Alina, Carmen,Mihaela si Robert), mai urma sa stabilim unde mergem. Aceasta e o intrebare grea. As putea s-o aseaman cu celebra "To be, or not to be ?". Eu am propus zona dela poalele Magurei, de langa Codlea. Am plecat in directia asta, dar a trebuit sa ne oprim sa mai facem cateva cumparaturi. Cumparam cele necesare, iar iesind de la Real, am plecat spre Rasnov. La un moment dat am scos harta si am incercat sa alegem o destinatie punand degetul pe harta cu ochii inchisi. Au iesit zone ca Bistrita, Corbu... . Si uite asa ajungem la Rasnov.
Aici ad hoc o sunam si pe Renuletz, si o luam si pe ea cu noi. Ne inghesui noi in masina, dar nu-i bai. Pornim spre Paraul Rece, dar cum incepem sa urcam, ne dam seama ca e prea multa zapada pe margine, si riscam sa nu avem lemne uscate de foc, asa ca cadem toti de acord si mergem in Cheile Rasnoavei.
Deci primul gratar pe 2009 s-a mancat deja.
Foto: Carmen Precup
Sambata dimineata, cum deschid calculatorul si implicit messager-ul, hop Mihaela imi scrie daca vreau sa merg la un gratar, daca tot s-a aratat soarele afara. Binenteles ca am zis prezent. Acum trebuie sa mai astept sa vina Miha sa ma ia de acasa, de data asta am decis sa merg fara masina sa pot sa beau si eu un paharel.
Acum ca ne-am intalnit (au zis prezent Alina, Carmen,Mihaela si Robert), mai urma sa stabilim unde mergem. Aceasta e o intrebare grea. As putea s-o aseaman cu celebra "To be, or not to be ?". Eu am propus zona dela poalele Magurei, de langa Codlea. Am plecat in directia asta, dar a trebuit sa ne oprim sa mai facem cateva cumparaturi. Cumparam cele necesare, iar iesind de la Real, am plecat spre Rasnov. La un moment dat am scos harta si am incercat sa alegem o destinatie punand degetul pe harta cu ochii inchisi. Au iesit zone ca Bistrita, Corbu... . Si uite asa ajungem la Rasnov.
Aici ad hoc o sunam si pe Renuletz, si o luam si pe ea cu noi. Ne inghesui noi in masina, dar nu-i bai. Pornim spre Paraul Rece, dar cum incepem sa urcam, ne dam seama ca e prea multa zapada pe margine, si riscam sa nu avem lemne uscate de foc, asa ca cadem toti de acord si mergem in Cheile Rasnoavei.
Deci primul gratar pe 2009 s-a mancat deja.Foto: Carmen Precup
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)